- precáut
- (sil. -ca-ut) adj. m., pl. precáuţi;
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
precáut
Look at other dictionaries:
precaut — PRECÁUT, Ă, precauţi, te, adj. (Despre oameni) Care prevede un pericol posibil, care acţionează cu băgare de seamă şi ia toate măsurile de prevedere pentru evitarea unui pericol, unei neplăceri; (despre vorbe, gesturi etc.) care dovedeşte… … Dicționar Român
prudent — PRUDÉNT, Ă, prudenţi, te, adj. Care se fereşte de tot ce ar putea să i producă un neajuns, să l primejduiască; prevăzător, circumspect, precaut. – Din fr. prudent, lat. prudens, ntis. Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX 98 Prudent ≠… … Dicționar Român
circumspect — CIRCUMSPÉCT, Ă, circumspecţi, te, adj. (livr.) Care vorbeşte şi acţionează cu prudenţă, cu rezervă; care trădează, exprimă prudenţă; precaut, prudent, rezervat. – Din lat. circumspectus, fr. circonspect. Trimis de hai, 12.08.2004. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
precauţie — PRECAÚŢIE, precauţii, s.f. Atitudinea, comportarea omului precaut; băgare de seamă, prevedere, circumspecţie, prudenţă. [pr.: ca u . – var.: precauţiúne s f.] – Din fr. précaution, lat. praecautio, onis. Trimis de oprocopiuc, 07.04.2004. Sursa:… … Dicționar Român
prevăzător — PREVĂZĂTÓR, OÁRE, prevăzători, oare, adj. Care ia din timp măsuri pentru a preîntâmpina unele neplăceri care i s ar putea întâmpla, care ştie să evite neplăcerile; care dovedeşte prudenţă; prudent, precaut. – Pre1 + văzător (după fr. prévoyant).… … Dicționar Român
caut — cáut, ă, adj. (reg., înv.) cu băgare de seamă; circumspect, precaut, prudent. Trimis de blaurb, 28.03.2006. Sursa: DAR cáut ( tă), adj. – Precaut, prudent. lat. cautus (sec. XIX). Este latinism, folosit rar de vreun scriitor trans. – Der.… … Dicționar Român
vegheat — VEGHEÁT, Ă, vegheaţi, te, adj. (înv.) Care veghează; treaz; vigilent, precaut. – v. veghea. Trimis de cornel, 02.03.2004. Sursa: DEX 98 VEGHEÁT adj. v. atent, circumspect, deştept, grijuliu, neadormit, precaut, prevăză tor, prudent, treaz,… … Dicționar Român
cojoc — COJÓC, cojoace, s.n. 1. Obiect de îmbrăcăminte făcut din piele de oaie prelucrată cu miţe cu tot, care se poartă mai ales la ţară ca palton (cu blana înăuntru). ♢ expr. Iarnă cu şapte cojoace = iarnă foarte grea. A scutura (cuiva) cojocul sau a i … Dicționar Român
grijitor — GRIJITÓR, OÁRE, grijitori, oare, adj. (reg.) Grijuliu. – Griji + suf. tor. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GRIJITÓR adj. v. atent, circumspect, gri juliu, precaut, prevăzător, prudent, vigilent. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
grijnic — GRÍJNIC, Ă, grijnici, ce, adj. (înv.) Grijuliu. – Grijă + suf. nic. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GRÍJNIC adj. v. atent, circumspect, grijuliu, precaut, prevăzător, prudent, vigilent. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
